Si atunci cand ingerii traiesc in cer iar bestiile pe pamant,cand visele sunt stele adunate in constelatii si cand intr-o noapte Soarele si Luna vor stapani peste vazduh in egalitate,atunci cerul nu va plange pentru mine,am sa plang eu.
Am sa plang de teama singuratatii,a neantului si a mortii.De teama fantomelor din pereti care imi macina gandurile si care nu ma lasa sa gandesc in liniste.De teama cuvintelor „mori pentru mine ” si de mine.O sa imi fie frica pana o sa doara si o sa ma sufoc din epuizare,o sa imi vad reflexia in oglinda si o sa sparg totul,o sa imi dau seama ca telurile mele sunt atat de vag conturate si o sa ma sting…in acelasi iad din care am pornit.
Caci privim la cer si vrem sa vedem seninul,definirea vietii,ceea ce este real dar vedem furtunile caci cerul ne priveste si sufera cand vede patimi de aceea cere sacrificii.🌑🖤
CU DRAGOSTE,EU 
Lasă un răspuns